96 de ani de la moartea lui Vasile Lucaciu, preot greco-catolic, personalitate marcantă în făurirea statului naţional unitar român

Details: Category: istorie

Astăzi se împlinesc 96 de ani de la trecerea în eternitate a "Leului de la Siseşti", Vasile Lucaciu.

Născut la 21 ianuarie 1852, în comuna Apa, Comitatul Sătmar, a fost una dintre cele mai importante personalități politice, culturale și istorice ale românilor ardeleni din perioada dualismului Austro-Ungar, militant pentru drepturile românilor din Transilvania.

În anul 1868, este trimis de ierarhia Bisericii Greco-Catolice la Institutul de Teologie şi Filozofie din Roma, unde în anul 1874 îl termină cu "Magna cum laude", obţinând titlul de doctor în filozofie şi teologie. Reîntors acasă în anul 1875, dr. Vasile Lucaciu se căsătoreşte cu fata preotului din Potău (jud. Satu Mare), Paulina Serbac, fiind numit preot în Sîncraiul de pe Gruiu (jud. Sălaj). În anul 1878 devine profesor de teologie şi limba română la Gimnaziul din Satu Mare.

Din anul 1885 a activat ca preot paroh greco-catolic în Șișești, unde a ridicat o biserică monumentală sfințită la 15 august 1890.

37 de făuritori ai Marii Uniri

Details: Category: Uncategorised

Blajul, „Fântână a românismului” este orașul episcopal în care Biserica Greco-Catolică a întemeiat primele școli sistematice românești, unde au avut loc mișcarea iluministă „Școala Ardeleană”, mișcările de emancipare națională și socială, culminând cu Marea Adunare Națională de pe Câmpul Libertății. Tot aici au avut loc scrierea cu caractere latine, tipăriturile de o excepțională importanță, Pronunciamentul, Consiliul Național Român, cu un rol important în pregătirea Unirii de la 1 Decembrie 19181.

Din Blaj, locul în care a răsărit soarele românilor din Transilvania, la Alba Iulia în 1 decembrie 1918 au participat 37 de făuritori ai Marii Uniri. În memoria acestora, marți, 20 noiembrie 2018, s-a dezvelit o placă comemorativă pe care au fost inscripționate numele tuturor acestor mari români.

Cu acest prilej, în prezența autorităților locale și județene, Preasfinția Sa Claudiu, episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore, împreună cu preoții blăjeni participanți, s-au rugat pentru odihna sufletului lor și pentru bunăstarea țării.

Preafericitul Părinte Cardinal Lucian semnează în „Cartea Centenar”

Details: Category: istorie

Domnul Ion Dumitrel, Președintele Consiliului Județean Alba, domnul Gheorghe Valentin Rotar, Primarul Municipiului Blaj și domnul Gabriel Rustoiu, Directorul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, s-au aflat astăzi 23 noiembrie 2018 la Blaj, la sediul Arhiepiscopiei Majore a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, fiind primiți în audiență de către Preafericirea Sa Cardinal Lucian, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. La audiență au mai fost prezenți Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore și Pr. Cristian Barta, Protosincel al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș.

Cu această ocazie, Preafericirea Sa Cardinal Lucian a semnat în Antologia de semnături „Cartea centenar”. Acest proiect al Consiliului Județean Alba, realizat în parteneriat cu Muzeul Național al Unirii Alba Iulia este un omagiu adus Marii Uniri de la 1918, la ceas aniversar.

Scopul proiectului este acela de a realiza în acest an Centenar o a doua „Carte de Aur”, după cea realizată în anul 1929. Vor fi invitați să participe la ceremoniile de semnare reprezentanți ai instituțiilor statului, reprezentanți ai instituțiilor de cultură din România, veterani de război, precum și alte personalități contemporane marcante.

Episcop Dr. Alexandru Rusu – mărturisitor al Marii Uniri de la Alba Iulia

Details: Category: stiri

Născut la 22 noiembrie 1884, la Șăulia de Mureș, în familia preotului greco-catolic Vasile Rusu, tânărul Alexandru se arată încă de la vârste fragede atras de studiu, parcurgând etapele educative în satul natal, la Liceul German din Bistrița și pe urmă la Liceul Romano-Catolic din Târgu Mureș. Studiile liceale le urmează în cetatea Blajului, acolo unde primește calificativul „excepțional” la examenul de maturitate. Își continuă parcursul educațional la Budapesta, în Seminarul Teologic, obținând, la data de 25 iunie 1910, doctoratul în teologie cu o temă privitoare la situația căsătoriei preoților în Biserica Greco-Catolică Română.

Hirotonit preot în data de 20 iulie 1910, este numit profesor de Teologie Dogmatică în cadrul Academiei Teologice din Blaj. În contextul Marii Uniri de la Alba Iulia, este numit secretar al Resortului Cultelor și al Instrucțiunii Publice din cadrul Consiliului Dirigent, resort condus de Vasile Goldiș.

În anul 1920, preotul Alexandru Rusu primește numirea de secretar mitropolitan, iar în 1923, devine canonic al Capitlului Mitropolitan de la Blaj. Este consacrat episcop de Maramureș de mitropolitul Vasile Suciu în data de 31 ianuarie 1931, la Blaj, iar pe 2 februarie al aceluiași an, are loc la Baia Mare intronizarea lui în Catedrala Adormirea Maicii Domnului.

După o viață de martor și mărturisitor al idealului Unirii, al credinței în Dumnezeu și în crezul său confesional, primește răsplata cuvenită celor care săvârșesc binele, și anume este închis de mai multe ori și trece la cele veșnice în 9 mai 1963, la închisoarea din Gherla.

În rânduri comprimate, iată o scurtă biografie a unei vieți de slujitor, de adevărată diakonie față de Biserică și față de patrie, care rămâne semn și simbol de bine peste generații, însă și o existență care chestionează felul în care au fost recompensați cei care au zidit prin viața lor unitatea actuală.

Începând cu primul Supplex trimis de episcopul greco-catolic de Oradea, Ignație Darabant, în anul 1791, Consiliului de Stat de la Viena și cel de-al doilea Supplex, din 30 martie 1792, trimis de episcopul greco-catolic de Blaj, Ioan Bob și de episcopul ortodox al Transilvaniei, Gherasim Adamovici, continuând cu Mișcarea pașoptistă și ulterior cu Memorandul din 1892, s-a așezat înspre o normalizare năzuința de secole a românilor din Transilvania de a fi recunoscuți de puterile imperiale. Această năzuință a pornit de multe ori de la Blaj, centrul atât de respectat în care s-au văzut și s-au trăit de-a lungul secolelor fapte de eroism. De acolo au fost simțite toate acestea de profesorul de teologie Alexandrul Rusu și din postura de redactor al prestigioasei reviste blăjene „Cultura Creștină” și ulterior director al ziarului „Unirea”, susținând mișcarea fremătândă a românității și a unității dorită de românii din ținuturile Transilvaniei.

O nouă anchetă în procesul de Beatificare a Servei lui Dumnezeu, Rafila Găluț – fecioara stigmatizată de la Bocsig

Details: Category: stiri

În data de 18 iunie 2018, la sediul Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj a începutancheta suplimentară eparhială în procesul de beatificare a servei lui Dumnezeu, Rafila Găluţ. (1910-1939), fecioara stigmatizată de la Bocsig.

Dorim să facem următoarea precizare: un proces de beatificare se desfăşoară în două faze: faza eparhială şi faza romană.

Reamintim că la 2 decembrie 2015, Sfântul Scaun Apostolic al Romei, prin Congregaţia Cauzelor Sfinţilor, la cererea episcopului de Lugoj, Alexandru Mesian, a acordat Nulla Osta pentru începerea procesului de beatificare.

Astfel, începerea procesului de beatificare, faza eparhială a avut loc la Lugoj în dimineaţa zilei de 4 aprilie 2016, cu prima sesiune de deschidere şi s-a încheiat cu sesiunea de închidere în 18 iulie 2017, când dosarul a fost predat la Congregația Cauzelor Sfinților de la Roma. În urma examinării dosarului, Congregația a decis că este nevoie de o nouăanchetă eparhială suplimentară, pentru a aduce noi mărturii actuale despre faima de sfințenie a Servei lui Dumnezeu, Rafila Găluț.

Login Form

Nu uitați !

Tinerii doritori pentru a participa ca animatori la tabăra de vară 2019 sunt așteptați să se anunțe din timp la parohie. Vă așteptăm cu drag, Pr. Viorel