Venerabililor Fraţi întru Episcopat, Protopopilor, Clerului, Persoanelor consacrate
și tuturor credincioşilor Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică,
în data de 16 ianuarie 2020 Sinodul Episcopilor Bisericii noastre a ales doi noi Episcopi: Părintele CĂLIN IOAN BOT, Episcop ales Auxiliar al Eparhiei de Lugoj, Episcop titular de Abritto, și Părintele CRISTIAN DUMITRU CRIȘAN, Episcop ales Auxiliar al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș, Episcop titular de Abula. Împreună cu Sfântul Părinte Papa Francisc, urmând prevederile canonice, i-am proclamat pe noii Episcopi la Roma respectiv la Blaj, pe data de 22 ianuarie 2020.
În virtutea drepturilor conferite de Codul Canoanelor Bisericilor Orientale, conform can. 82, avem bucuria să anunțăm data consacrării celor doi noi Episcopi:
Duminică 21 iunie 2020 la ora 11,00
în Catedrala Arhiepiscopală Majoră “Sfânta Treime” din Blaj.
Prin Petru Maior , istoria încetează de a mai fi la noi simplă povestire, ci analiză critică a faptelor şi izvoarelor, iar în lingvistică se introduce metoda istorică în explicarea formării şi dezvoltării limbii noastre”. Dimitrie Macrea
„Tezele istorice şi lingvistice de bază ale lui Petru Maior sunt astăzi adevăruri atât de curente şi de unanim acceptate, încât numele autorului nici nu se mai citează, atât de adânc au pătruns ele în conştiinţa noastră culturală. Acesta este cel mai mare omagiu pe care posteritatea îl aduce memoriei lui Petru Maior” (Dimitrie Macrea).
Datoria de a-i onora memoria şi a-i aduce cuvenitul omagiu se face puternic simţită la date comemorative – astăzi, la 198 de ani de la trecerea în eternitate.
Dacă prima generaţie de intelectuali ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică înscrie în rândul ei pe Episcopul Inocenţiu Micu-Klein, întemeierea Blajului şi pe Episcopul Petru Pavel Aron, cel care a deschis în 1754 Şcolile Blajului, a doua generaţie, cea pornită de pe băncile acestor şcoli, este reprezentată de cele mai impunătoare personalităţi din veacul luminilor, exponenţii Scolii Ardelene: Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior şi Ion Budai-Deleanu.
Ei alcătuiesc un singur gând, o singură voinţă, afirmă George Ivaşcu în „Istoria literaturii române 1”: „Ceea ce unul începe, ceilalţi împlinesc, continuă, propagă. În fiecare conştiinţă programul de preocupări şi teme tratate trăieşte integral…” .
Toţi au fost exponenţii aspiraţiilor naţionale şi sociale ale românilor din Transilvania şi „factori activi pentru făurirea culturii noastre moderne”, toţi au luat parte la redactarea documentului „Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae” (Petiţia Valahilor din Transilvania).
de Andrea Brugnoli
În această duminică, 26 aprilie, Biserica Catolică celebrează în mod solemn Sărbătoarea Divinei Milostiviri, un eveniment trăit în fiecare an în prima dumincă de după Paști, fiind instituită de către Papa Ioan Paul al II-lea în timpul anului jubiliar din 2000. Nu e o întâmplare faptul că acel Papă sfânt a murit în apropierea acestei Sărbători, în 2 aprilie 2005. De altfel nu e deloc întâmplător că un Papă polonez a proclamat această sărbătoare, foarte mult dorită de o soră sfântă din Plock, Polonia, sora Faustina Kowalska. Ea a scris în celebrul Jurnal că a avut în 1931, o revelație cu Isus Înviat, care a zis: ”Eu doresc să existe o sărbătoare a Milostivirii. Vreau ca icoana, pe care o vei picta, să fie binecuvântată solemn în prima duminică de după Paști; această duminică trebuie să fie sărbătoarea Milostivirii”. În anii următori, conform studiilor făcute de părintele I. Rozychi, Isus a revenit cu această cerere în 14 apariții succesive, precizând ziua sărbătoririi în calendarul liturgic al Bisericii, cauza și scopul instituirii sale, modul cum să fie pregătită și celebrată precum și harurile legate de ea.
În ce privește modul de celebrare a sărbătorii Isus și-a exprimat două dorințe:
- icoana Milostivirii să fie în ziua aceea solemn binecuvântată public, adică liturgic, venerată;
-preoții să vorbească sufletelor de această mare milostivire divină, pentru a trezi în acest fel încrederea în credincioși.
Cultul Milostivirii lui Dumnezeu a fost revelat de Isus sorei Faustina Kowalska din Congregaţia Surorilor Maicii Domnului a Milostivirii. La începutul noului mileniu, Papa Ioan Paul al II-lea avea să o numească „Marea Apostolă a Milostivirii Lui Dumnezeu pentru timpurile noastre”. Esenţa Cultului Milostivirii lui Dumnezeu constă în atitudinea de încredere creştină faţă de Dumnezeu şi de iubire activă faţă de aproapele prin fapte, prin cuvânt şi rugăciune. „Isus doreşte ca adoratorii Săi să îndeplinească în fiecare zi cel puţin un act de iubire faţă de aproapele”[1].
Cele cinci forme ale Cultului Milostivirii lui Dumnezeu[2]:
1. Icoana lui Isus Milostiv. În noaptea de duminică, 22 februarie 1931, Isus i-a apărut sr. Faustina Kowalska din Congregaţia Maicii Domnului a Milostivirii, aflată în mănăstirea din Płock (pe Vistula, în centrul Poloniei) ca „Rege al Divinei Milostiviri”, în veşmânt alb, cu două mănunchiuri de raze izvorând din inima sa: „Pictează o icoană potrivit imaginii pe care o vezi, cu inscripţia: «Jezu, ufam Tobie» („Isuse, mă încred în Tine”). Doresc ca această icoană să fie cinstită mai întâi în capela voastră, apoi în lumea întreagă. Promit că sufletul care va cinsti această icoană nu se va pierde. Îi promit, de asemenea, victoria asupra duşmanilor săi încă de aici, de pe pământ şi mai ales în ceasul morţii. Îl voi apăra Eu însumi ca pe propria mea slavă” (vol. I, §47,48). Semnul distinctiv al acestei icoane sunt cele două mănunchiuri de raze. Întrebat despre semnificaţia lor, Domnul a explicat: „Raza albă semnifică apa, care îndreptăţeşte sufletele, raza roşie semnifică sângele, care este viaţa sufletelor (…) Fericit cel care trăieşte în umbra lor” (MJ,299).
2. Sărbătoarea Milostivirii lui Dumnezeu. Aceasta ocupă primul loc între toate formele cultului Milostivirii lui Dumnezeu revelate Sfintei Faustina. Instituirea acestei sărbători a fost revelată de Isus, odată cu icoana: „Doresc să existe o sărbătoare a Milostivirii. Vreau ca această icoană, pe care o vei picta cu o pensulă, să fie binecuvântată solemn în prima duminică de după Paşti, iar aceasta să fie sărbătoarea Milostivirii” (MJ, 49). Alegerea primei duminici după Paşti pentru sărbătoarea Milostivirii arată strânsa legătură între misterul pascal al Mântuirii şi misterul Milostivirii lui Dumnezeu. Această relaţie este subliniată şi de novena la Milostivirea lui Dumnezeu care precede această sărbătoare şi începe în Vinerea Mare[3].
ISUSE ÎNDURĂTOR,
AVEM ÎNCREDERE ÎN TINE;
AI MILĂ DE NOI
ȘI DE ÎNTREAGA LUME!
ROZARIUL DIVINEI ÎNDURĂRI
* Crezul
* Tatăl Nostru
* 3 Bucură-te Marie; Mărire Tatălui.
ÎN LOC DE TATĂL NOSTRU:
"Părinte Veșnic, îți oferim Trupul și Sângele, Sufletul și
Dumnezeirea Fiului Tău Preaiubit, Domnul nostru Isus Cristos, pentru iertarea
păcatelor noastre și ale întregii lumi."
IN LOC DE BUCURA-TE MARIE:
"Prin patimile Sale dureroase, ai milă de noi și de întreaga lume."